De ce n-are ursul* coada

(*doar in acest caz ursul este statul roman, iar vulpea este PNUD)

Consideratii privind Planul de Actiune privind implementarea Programului de Tara (CPAP) PNUD – Romania 2010-2012 (cu oleaca de obida proletara).

 

 

Cuvant inainte:

 “— Dar muieţi-s posmagii [Fondurile Structurale Europene si/sau fonduri nationale ODA]? zise atunci leneşul [Romania], cu jumătate de gură, fără să se cârnească din loc.
— Ce-a zis? întrebă cucoana [Uniunea Europeana] pe săteni [alte state membre ale UE].
— Ce să zică, milostivă cucoană, răspunde unul [alt stat membru UE, de exemplu Germania sau poate chiar Bulgaria]. Ia, întreabă, că muieţi-s posmagii [Fondurile Structurale Europene si/sau fonduri nationale ODA]?
— Vai de mine şi de mine, zise cucoana cu mirare [Uniunea Europeana], încă asta n-am auzit! Da’ el [Romania] nu poate să şi-i moaie [absorbtie de fonduri europene]?
— Auzi, măi leneşule[Romania]: te prinzi să moi posmagii [Fondurile Structurale Europene si/sau fonduri nationale ODA] singur, ori ba?”

Si aici intervine licenta poetica numita PNUD Romania care are comisioane de administrare destul de mari.

“The National Development Plan 2007-2013 of Romania represents a strategic plan and a financial instrument of the Romanian Government in line with the Cohesion Policy of the European Union. The main objective of the UNDP for Romania is to diminish the social and economic disparities between Romania and other EU Member States.”

Intamplator exista altcineva care are aceeasi misiune. Acest cineva este chiar Comisia Europeana prin Directia Generala pentru Politici Regionale:

“The mission of the Directorate General for Regional Policy is to strengthen economic, social and territorial cohesion by reducing disparities between the levels of development of regions and countries of the European Union. In this way the policy contributes positively to the overall economic performance of the EU”. 

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Ex abrupto:

• La punctul 2.9, documentul afirma cu foarte mare incredere “Romania is poised to play a lead role among the new member states in advancing this goal [of allocating 0.33 of GNI by 2015 for development assistance]”.

Din pacate, cifrele contrazic aceasta afirmatie. Romania este foarte departe chiar de pragul intermediar de 0,17% din PIB ca si contributie ODA pentru 2010. Conform raportarilor MAE, alocarile ODA ale Romaniei au scazut de la 94 milioane de euro in 2008 la 91 milioane in 2009. Aceasta reprezinta aproximativ 0,07% din PIB. Este putin probabil ca in conditii de criza economica in 2010 sa se reuseasca atingerea obiectivului intermediar de 0,17% , adica echivalentul a peste 200 milioane de euro raportati ca ODA. Abia in 2011 este probabil ca acest prag sa fie atins, atunci cand Romania va incepe sa contribuie la Fondul European pentru Dezvoltare (EDF) si daca va fi indeplinita promisiunea acordarii de asistenta financiara pentru Republica Moldova in valoare de 25 milioane de euro anual.

• In partea a III-a a documentului, punctele 3.1-3.10 documentul insiruire o ampla lista de realizari ale PNUD in Romania. In absenta unor rapoarte de evaluare publice si serioase, aceasta lista ramane doar o frumoasa declaratie si atat. UNDP nici macar nu mai are o pagina web in limba romana (cum au de pilda UNICEF sau UNFPA) unde aceste evaluari ar putea fi accesibile.
• Apropo de evaluarea eficientei programelor PNUD, o propozitie interesanta apare la punctul 3.7: “The need for enhanced monitoring and timely corrective action with regard to ensuring cost-effectiveness and results oreintation of interventions supported by UNDP has been identified and began to be addressed toward the end of the programming period”.

De ce s-a facut acest lucru abia la sfarsit? Unde este acea capacitate, experienta si expertiza a PNUD care ar fi trebuit sa fie suficienta pentru a regla aceste probleme daca nu inainte de inceputul programului, cel putin in faza sa initiala?

• La punctul 3.9, programul vorbeste despre “integrarea” parteneriatului programatic al PNUD cu Guvernul Romaniei in arii mai ample de programare si planificare nationala in contextul politicilor si instrumentelor UE. Din nou aceasta “integrare” s-a realizat abia la sfarsitul programului, in 2009. Iar “integrarea” este un eufemism dragut care inseamna in realitate  simplul fapt ca PNUD-ului i-au fost facute cadou de catre Guvernul Romaniei peste 10 milioane de euro din Fonduri Structurale Europene (FSE).
• Conform punctului 4.1 al programului, prioritatea nationala generala a parteneriatului Romaniei cu ONU o reprezinta sprijin pentru cresterea rolului Romaniei in domeniul cooperarii internationale pentru dezvoltare. In fapt, atunci cand documentul este analizat cu atentie, mai ales in ceea ce priveste resursele alocate, aceasta prioritate pare mai degraba un pretext pentru ramanarea PNUD in sediul oferit cu generozitate in Bulevardul Primaverii din Bucuresti. PNUD beneficiaza de acces privilegiat la fondurile structurale alocate dezvoltarii Romaniei. Conform criteriilor de eligibilitate stabilite, accesul PNUD la fonduri structurale pare cel putin ilegal in Romania. In mod evident el este imoral, intrucat, pe langa accesul privilegiat la fondurile structurale, PNUD mai primeste de la statul roman in mod direct fonduri pentru cheltuieli administrative (ceea ce nu se intampla in cazul niciunei alte entitati private care beneficiaza de fonduri europene), creandu-se astfel o situatie de concurenta neloiala cu aplicantii autohtoni care doresc sa implementeze programe si proiecte cu finantare europeana si trebuie sa o faca prin propriile lor puteri, desi sunt cetateni romani si poate statul ar trebui sa ii ajute si pe ei. 
• Nu este clara nici suprapunerea dintre intentiile PNUD si initiativa Comisiei Europene privind crearea unui instrument numit  “European Transition Compendium”(ETC), o culegere de bune practici din perioada tranzitiei care ar putea servi tarilor in curs de dezvoltare, bineninteles in masura in care intentia PNUD nu seamana inca o data a “plagiat” (punctul 4.10).
• La punctul 4.6 si 4.9, programul vorbeste despre sprijinul PNUD pentru crearea unui cadru institutional, legal si normativ care sa permita Romaniei sa joace un rol de lider la nivel regional in domeniul cooperarii pentru dezvoltare. Acesta era de fapt obiectivul principal al programului SNIECODA, pe care PNUD l-a cam ratat si pentru care cere din nou bani de la Guvernul Romaniei. Raportul final al programului este in fapt o lista subtire de activitati (majoritatea slabe sau aproape ratate) si scuze . 
• Punctul 4.18 reprezinta o … rusine, iar acceptarea acestui program va provoca cu siguranta stupoare (sau rasete) la Bruxelles, dovedind de fapt incapacitatea statului roman de a-si gestiona singur dezvoltarea. (“The National Development Plan 2007-2013 of Romania represents a strategic plan and a financial instrument of the Romanian Government in line with the Cohesion Policy of the European Union. The main objective of the UNDP for Romania is to diminish the social and economic disparities between Romania and other EU Member States.”)

Sau ca sa intelegem mai bine, va voi ruga sa recititi “Povestea unui om leneş” de Ion Creangă (publicată prima oară în Convorbiri literare, nr. 7, 1 oct. 1878!)

• La punctul 4.21 se afirma ca programul este important pentru ca va permite actorilor national, “inclusiv societatii civile” sa isi creasca capacitatea de absorbtie a fondurilor structurale. Dar a intrebat oare PNUD pe reprezentantii societatii civile daca au ei intr-adevar o problema privind absorbtia fondurilor europene? Si daca da, in ce anume consta aceasta problema? 
• Tot la punctul 4.21 se afirma ca PNUD se va parteneria cu actori nationali care sunt eligibili pentru implementarea programelor strategice. Trebuie sa mentionam inca o data ca, cel putin conform criteriilor existente, PNUD nu este eligibil si totusi apare ca si aplicant principal beneficiar de finantare europeana, ceea ce este nu doar imoral, ci si, probabil, ilegal. 
• La punctul 5.2 PNUD se prezinta ca si “facilitator”, dar cel mai corect ar fi trebuit sa fie definit ca si “intermediar”. In momente de criza economica unul dintre primele lucruri care se fac de obicei este sa se renunte la intermediari. 
• La 5.6 se afirma: “UNDP will play a leading role in design and implementation of projects…” In ciuda eforturilor autoritatilor publice romanesti de a ne convinge ca ideea parteneriatului cu PNUD a venit din partea lor, este foarte clar ca dimpotriva, PNUD a venit cu o propunere pe care Guvernul nu a putut-o refuza.
• La punctul 5.11 se reia ideea de la punctul 5.6, dar apare, iata, un element de noutate: “UNDP will play a leading role in design and implementation of project and in identifying and engaging other UN agency support as necessary for realization of programme objectives”.

Practic, PNUD isi defineste un frumos rol de aspirator de fonduri europene cu care vor putea fi sustinute si alte agentii ONU ceea ce va creste profilul si importanta PNUD in Romania si, de ce nu?, in lume.

• La punctul 7.5 se sugereaza ca se doreste ca prezenta PNUD in Romania sa continuie si dupa 2015. 
• Daca angajamentele din partea Guvernului Romaniei sunt clare (partea IX, punctele 9.2-9.4): Romania va pune la dispozitie fonduri totale in valoare de cel putin 17 milioane de dolari pentru programele PNUD si in plus se angajeaza sa verse direct fonduri de 410.000 dolari anual pentru costurile operationale ale biroului PNUD in Romania, in ceea ce priveste angajamentele PNUD (partea a VIII-a a programului, punctele 8.1-8.8) ele sunt destul de subtiri. In orice caz, in ciuda promisiunilor PNUD cum ca pe langa banii europeni si cei ai Guvernului Romaniei va atrage si alte fonduri internationale, nu exista nicio obligatie contractuala care sa angajeze PNUD in vreun fel in aceasta privinta. Ceea ce ridica semne de intrebare privind seriozitatea acestui program. 
• La punctul 4.5 se vorbeste despre procesul de consultare pe marginea acestui program care ar fi avut loc in perioada martie-septembrie 2009. Procesul a fost in cel mai fericit caz netransparent si acest lucru este in masura sa creeze suspicuni privind adevaratele obiective ale programului care se refera, poate, la dorinta PNUD de a ramane in Romania cu orice pret. De fapt nu cu orice pret, ci cu unul destul de piparat.

Ramane deocamdata in coada de peste daca intr-adevar ursul isi va pierde sau nu coada. Ca si cetatean roman angajat sper sa nu.