Exista viata (mai ales) dupa alegeri (e numai alegerea ta)

Haakon print al Danimarcei, pardon, viitorul presedinte al Norvegiei. Sau cam asa ceva.

Dupa mizeria din campania electorala, intalnirea cu o alteta regala a venit la fix, ca un tub de oxigen pe fundul unei mari pline de rechini, balene si caracatite.

In cadrul unui eveniment organizat de Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti, luni 7 decembrie 2009, in aula Bibliotecii Centrale Universitare, printul mostenitor al Norvegiei, Haakon Magnus, ne-a vorbit, senin si dezinvolt, despre “demnitate umană în dezvoltarea internaţională” si despre “responsabilitatea noastră comună în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului”.

Am vazut un power point simpatic si o scurta poveste a experientelor altetei sale pe diferite continente. Si apoi ne-a mai spus, cu jumatate de gura, in buna traditie occidentala a minimizarii unui nationalism cu o istorie trista in cele mai multe tari, ca asistenta pentru dezvoltare pe care Norvegia o acorda este un motiv de mandrie nationala pentru cetatenii acestei tari.

Tot potrivit tanarului print, alte motive pentru care cetatenii norvegieni sunt dispusi sa sprijine actiunile de cooperare pentru dezvoltare ar fi:

• cetatenii norvegieni se simt din ce in ce mai mult cetateni globali, iar a-i ajuta pe ceilalti nu trebuie sa se opreasca la granite, fiindca e nefiresc sa inchizi ochii la suferintele oamenilor chiar daca acestia se afla la mare distanta;
• facand bine, cetatenii norvegieni se simt mai bine si viata lor este astfel mai buna;
• cetatenii norvegieni (si Norvegia) invata atat de multe lucruri din interactiunea cu tari atat de diferite ale lumii.

Surprinzator (sau nu) aceleasi argumente am incercat sa le folosim si noi la randul nostru in Romania (vorbind despre potentialul pe care politica de cooperare pentru dezvoltare l-ar avea pentru tarisoara noastra). Iesind din gura Altetei Sale Regale, aceste argumente nu ne pot decat incuraja sa perseveram.

In ordine necronologica, dna. Dorina Nastase, de la Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, ne-a transmis un mesaj scurt (dar la obiect): ca sa putem sa schimbam lumea trebuie sa ne schimbam mai intai pe noi insine (se referea, cred, in primul rand la reforma institutionala a Uniunii Europene). Noi am formulat aceeasi idee, in alte contexte, altfel: odata “intrati” in UE, exista asteptari mai mari ca Romania sa se comporte ca un stat responsabil (civilizat) al UE, o responsabilitate rezultata din asteptarile tarilor din afara Uniunii; pentru a nu dezamagi trebuie sa muncim mai mult si sa ne schimbam in primul rand pe noi insine, sau, cu cuvintele dlui. secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Doru Costea, sa devenim profesionisti mai buni, in anul care vine). Tot de la dna. Dorina Nastase am aflat ca ultimele sondaje de la Comisie arata ca in ciuda crizei economice (sau poate tocmai de aceea) cetatenii europeni sustin in continuare asistenta pentru dezvoltare pentru tarile cele mai sarace ale lumii.

De la prof. univ. dr. Iulia Motoc, profesor de drept internaţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti si membru al Comitetului Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, am retinut in primul rand faptul ca in Romania, dupa 1989, drepturile economice si sociale au fost aproape in intregime abandonate, fiind absente din dezbaterea publica si ramanand doar vorbe pe hartie in care, dupa ce au fost siluite de comunisti, numai crede nimeni. Cateva consideratii pe aceasta tema pot fi gasite si aici.

Lect. univ. dr. Luciana Alexandra Ghica, coordonator al programului ProRISE al Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, ne-a spus ca nu ar trebui sa cautam raspunsuri la problemele noastre in mediul academic, pentru ca ceea vom gasi acolo sunt mai degraba mai multe intrebari. E important sa mergem dincolo de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului si sa incercam sa gandim “in afara cutiei”. Decat sa le cautam in Occident, trebuie mai degraba sa ne inventam propriile modele si sa fim mai creativi.

Dl. secretar de stat in MAE, Doru Costea, afirma cu generozitate ca pentru serviciul de asistenta oficiala pentru dezvoltare (ODA) din cadrul MAE criza economica a condus la o regandire a modului in care putinele resurse existente pot fi folosite mai eficient, iar in opinia dumnealui acest deziderat a fost indeplinit cu succes (asteptam totusi si niste evaluari scrise).

Dl. Mircea Dumitru, prorectorul Universitatii din Bucuresti, si-a exprimat opinia ca universitatile din Romania ar trebui sa reflecteze asupra rolului lor in cadrul “generoasei scheme a PNUD”. De altfel, tot dumnealui ne-a anuntat ca incepand cu toamna anului 2004, 4 universitati din Romania vor initia programe de master pe teme de dezvoltare care urmeaza “sa pregateasca specialisti pentru implementarea programelor PNUD”. Statul roman (care da de fapt banii pentru aceasta schema “generoasa” a PNUD) isi arata din nou, iata, magnimitatea, si pune inca o caramida de sustinere pentru sistemul ONU in Romania si in lume. Bravo! Oricum Romania mai are inca rezerve serioase formate din acei faimosi 15.000 de specialisti de la sfarsitul anilor ’90, rezerve care se pare ca ne vor ajunge multa vreme de aci inainte…

Un student se intreba ce ar putea face oricare dintre noi pentru a promova “la firul ierbii” Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului” ale Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare”. Problema este ca aceste obiective nu sunt ale PNUD, ci sunt ale celor 191 de state care au semnat in 2000 Declaratia Mileinului. Romania este “proprietara” ODM cel putin la fel de mult ca si PNUD. Dar n-are gura sa strige, iar in zilele noastre marketingul e totul (by the way, ce naiba se intampla cu ONG-urile din Romania?). Asadar, ce se poate face in Romania pe tema ODM? Sa batem saua: Romania a semnat Declaratia Mileniului => Romania are angajamente => Romania trebuie sa faca ceva (bun, daca se poate). Deci, dragi studenti, puneti mana pe pix si scrieti parlamentarilor alesi in circumscriptiile voastre, amintindu-le ca voi si prietenii vostri aveti drept de vot, si cerandu-le sa se intereseze despre cum contribuie Romania la indeplinirea ODM. Puteti scrie si la Presedintie si la MAE. Iar daca nu primiti raspuns, scrieti la ziare si pe internet, si mai ales, votati!

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

De la intalnire a lipsit (surprinzator?) Elena Udrea, care, probabil, era la o intalnire cu un alt presedinte.

A fost prezent insa un motto pe care promit sa il “plagiez” in viitor: “Changing the world one kid at a time” {cum era de asteptat, Google zice ca nu-i original}.